Scoala digitala continua sa transforme lumea in care traim. Beneficiile indiscutabile ale tehnologiei – care au adus cresteri economice explozive pentru state precum India – nu sunt insa egal impartite pentru toata lumea. De exemplu, chiar si in cadrul Uniunii Europene, programele de convergenta, concepute pentru a le oferi tarilor (si regiunilor) mai putin dezvoltate o „banda de acceleratie” care sa le aduca mai aproape de standardul de viata vest-european, fac progrese lente in ceea ce priveste asa-numita „excluziune digitala”.
Datele arata disparitati mari intre statele membre ale UE. In ceea ce priveste accesul la internet, Romania se afla pe ultima pozitie dupa rata de penetrare a internetului – 51,66% in 2014 –, fiind depasita de toate celelalte state ale Uniunii. Problema este mai larga; exista o falie ce separa nivelul de dezvoltare al societatii informationale intre statele din Vest si cele din Estul UE, dar si intre cele nordice si tarile de pe coastele Mediteranei. De exemplu, Olanda, Danemarca si Finlanda, cu rate ale penetrarii internetului de peste 94%, se afla cu mult inaintea Italiei (59,92%) sau a Greciei (57,85%) . De asemenea, aceasta falie separa mediul urban de cel rural: daca, in ansamblu, 62% din gospodariile statelor UE au acces la internet in banda larga, in mediul rural ponderea acestora se situeaza la numai 18%.
Ceea ce este inca si mai ingrijorator este faptul ca la nivel global rata de conectare la internet a urmat in ultimii ani o curba descendenta, de la o crestere de 12,4% in 2008 la doar 6,6% in 2014. Potrivit studiului „State of Connectivity: 2014. A Report on Global Internet Access”, exista trei frane majore in calea extinderii conexiunilor la internet: existenta infrastructurii de acces, puterea de cumparare si disponibilitatea de continut relevant – de exemplu, de continut in limba materna a utilizatorilor sau care este folositor la locul de munca.
In acest context, scoala digitala poate juca un rol important in reducerea acestor diferente, in special la nivel national, prin facilitarea mobilitatii sociale (educatia reprezentand principalul factor care le poate oferi copiilor din medii defavorizate o sansa la o viata mai buna) si largind accesul la continut relevant. Pentru un utilizator informat, informatiile relevante poate fi, de exemplu, cele legate de activitatea sa de la locul de munca, cu conditia ca acesta sa cunoasca cel putin o limba straina de larga circulatie.
Accesul la tehnologii IT&C in scoala poate fi un pas important inainte in reducerea disparitatilor in accesul la internet si cultivarea competentelor digitale. Cel mai recent raport PISA (Program for International Student Assessment), din anul 2012, mentioneaza ca tendinta majoritara la nivel international este catre scoli mai bine dotate si cu profesori mai bine pregatiti . in clasamentele PISA, elevii romani au inregistrat performante modeste, desi in ultimii ani scorurile au crescut usor. Principala problema este nivelul foarte scazut al pregatirii in matematica, unde ponderea asa-numitor „low achievers”, elevi care nu pot rezolva decat probleme foarte simple, cu o singura variabila si dupa formule deja stabilite, depaseste 40%. in privinta matematicii, raportul PISA indica trei factori care se coreleaza pozitiv cu performante crescute: resursele materiale, frecventarea unui an pregatitor la inceputul scolii („clasa 0”) si autonomia scolii.
Altfel spus, accesul la resurse materiale – si in special la tehnologii IT&C – poate imbunatati in general nivelul de pregatire al elevilor din Romania, in special in domeniul matematicii si al stiintelor naturale. Chiar daca aceste generatii de elevi sunt cunoscute ca „digital natives”, fiind formate din copii ai erei digitale, aceasta nu inseamna ca ei detin si competentele digitale necesare. O ampla cercetare intitulata „International Computer and Information Literacy Study” si realizata de Comisia Europeana, trage concluzii transante: „Multi dintre acesti «digital natives» nu au competente digitale – scoala are un rol cheie. (…) Utilizarea tehnologiilor IT&C in scopuri pedagogice in cadrul scolii ramane redusa, iar folosirea acestora in sprijinul practicilor active de predare la clasa trebuie sustinuta.”
Asadar, ce asemenea resurse ar trebui folosite in cadrul scolii? Deja, de cativa ani nu mai este o problema de putere de calcul; in prezent chiar si computerele din segmentele mainstream au suficiente resurse pentru a rula aplicatii pretentioase.
„Fiabilitatea, rezistenta la uzura, asistenta post-vanzare si garantia extinsa reprezinta aspecte mult mai importante pentru utilizarea computerelor in scopuri educationale”, afirma Valentin Mateiasi – Account Manager B2B Romania, Toshiba Europe GmbH. „Garantia «Reliability Guarantee» oferita de Toshiba pentru anumite modele este, asa cum o arata si numele, una care exprima increderea pe care o avem atat noi, cat si clientii nostri in fiabilitatea laptopurilor noastre. Gratie acestei garantii, daca notebookul se defecteaza in termen de un an de zile de la achizitie va fi reparat gratuit, iar clientii isi vor primi banii inapoi. De asemenea, garantia standard Toshiba poate fi extinsa pana la 2, 3 sau 4 ani, fiind valabila la nivel international.”
Chiar daca orientarea scolii catre intensificarea utilizarii tehnologiei la clasa implica, desigur, realizarea de investitii suplimentare, vestea buna este ca efortul financiar se reflecta in beneficii pe termen lung. Un recent studiu realizat la comanda UNICEF arata ca daca in urmatorul deceniu investitiile in educatie se vor majora treptat de la actualul nivel, de 4,1% din PIB, la tinta asumata de 6%, aceasta va duce la o rata a cresterii economice in urcare, de la 2% in prezent la 2,7-2,95%, reprezentand echivalentul unei majorari a PIB cu 12-17 miliarde de euro .
